Securitatea energetică presupune capacitatea României de a-și asigura aprovizionarea cu surse de energie primară la prețuri accesibile și în condiții de autonomie politică, dar și capacitatea instituțională de a-și proteja infrastructura critică. În virtutea mixului energetic divers și echilibrat, România dispune de variate soluții de politică internă în sensul creșterii securității energetice, însă toate presupun […] ...
Vezi sinteza
Potrivit Eurostat, România este printre statele europene cu cea mai redusă rată de dependență de importuri de energie – locul trei, după Danemarca și Estonia. Aceasta se datorează unui mix energetic echilibrat și divers. Totuși, pe termen mediu și lung, stabilitatea acestei distribuții a mixului nu este garantată, datorită depletării zăcămintelor convenționale de hidrocarburi și […] ...
Vezi sinteza
Reducerea consumului unitar de energie necesită o nouă strategie transpusă printr-un plan concret de acţiune. În acest plan de acțiune trebuie să fie clar definite cadrul instituţional, mecanismele legale de promovare a eficienței energetice, dar şi de penalizare, resursa umană de specialitate, noile tehnologii, campanii de contientizare a consumatorului şi mecanisme de finanţare. Sunt necesare […] ...
Vezi sinteza
Notiunea de „consumator vulnerabil” trebuie definită concret şi coerent, luând în considerare termeni precum „sărăcia energetică” şi „serviciul de interes public”. Măsurile de protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate trebuie formulate astfel încât să se identifice grupurile sociale vulnerabile, care pot fi diferite la energie electrică și la gaz. Dacă există o strategie coerentă, […] ...
Vezi sinteza
Baza oricărei dezvoltări tehnologice viitoare în România este dată de educație. Orice dezvoltare strategică a domeniului energetic are ca și condiție sine qua non pregătirea resurselor umane. România încă are un avantaj prin școala sa de inginerie, dar calitativ, nivelul educației inginerești este în scădere, ca o consecință firească a problemelor structurale cu care se […] ...
Vezi sinteza
România are în prezent o poziţie privilegiată din perspectiva importurilor de energie, având un grad de dependenţă de doar 20-25%. Totuși, pe termen mediu și lung, este clară creșterea acestei dependențe în condițiile în care nu sunt stimulate adecvat investițiile în producerea de energie. Aparent, declinul industrial și crearea unor capacități importante de producere a […] ...
Vezi sinteza
Ambiția ca România să devină „un pol energetic”, un centru al tranzacțiilor financiare și fizice cu energie ar aduce numeroase avantaje. Pentru consumatorul român, adâncimea piețelor înseamnă securitatea aprovizionării, concurență între furnizori, calitate a serviciului la preț mai mic. Pentru bugetul public, înseamnă încasări mai mari din impozite odată cu creșterea tranzacțiilor, dar și colectarea […] ...
Vezi sinteza
În prezent, companiile de stat reprezintă 85% din producția de energie electrică și 50% din cea de gaz. Ca urmare, administrarea defectuoasă a acestor companii influențează semnificativ întregul sector: un management prost sau corupt înseamnă investiții greșite; pierderi de venituri la bugetul de stat; distorsiunea piețelor prin favorizarea unor actori în detrimentul altora (de pildă, […] ...
Vezi sinteza
Cadrul legislativ pentru regenerabile s-a realizat cu greu și târziu. Există o discrepanță între ceea ce s-a dorit în 2004 (tarif garantat) și schema introdusă în 2007 (certificatele verzi, CV). Schema de promovare a suferit revizuiri succesive, iar Legea 220/2008 a intrat în practică abia în 2012. La anul vom asista la o reajustarea a […] ...
Vezi sinteza
Stabilizarea reglementărilor fiscale și legale din sectorul energetic s-ar putea realiza printr-o comunicare mai eficientă cu Ministerul Finanțelor Publice și prin luarea în considerare a propunerilor venite din partea operatorilor printr-un proces de consultare publică real și de durată. În numeroase cazuri, deși industria și autoritățile au discutat, la publicarea legii propriu-zise s-a observat că […] ...
Vezi sinteza