Notiunea de „consumator vulnerabil” trebuie definită concret şi coerent, luând în considerare termeni precum „sărăcia energetică” şi „serviciul de interes public”. Măsurile de protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate trebuie formulate astfel încât să se identifice grupurile sociale vulnerabile, care pot fi diferite la energie electrică și la gaz. Dacă există o strategie coerentă, diminuarea consumului prin măsurile de eficiență energetică va duce la reducerea numărului celor care primesc subvenţii şi implicit la degrevarea bugetului cheltuielilor de stat. Este necesară delimitarea competenţelor factorilor de decizie (ANRE, Ministerul Muncii şi ANPC) astfel încât să fie eliminată confuzia în protejarea consumatorului vulnerabil. Ministerul Muncii trebuie să coordoneze instrume […]