Cadrul legislativ pentru regenerabile s-a realizat cu greu și târziu. Există o discrepanță între ceea ce s-a dorit în 2004 (tarif garantat) și schema introdusă în 2007 (certificatele verzi, CV). Schema de promovare a suferit revizuiri succesive, iar Legea 220/2008 a intrat în practică abia în 2012. La anul vom asista la o reajustarea a CV pe categorii de surse regenerabile, tehnologia solară fiind prima vizată. CE urmărește cu atenție procesul ca sa nu apară fenomenul de supracompensare (specificat în Legea 134/2012). Strategia națională a surselor regenerabile de energie este depășită, ultima actualizare fiind din 2003. Aceasta trebuie adusă la zi și să includă comparația cu alte țări, precum și directivele europene. Programul Național pentru Energie Regenerabilă are cantități previzionate pentru producția de energie din surse regenerabile, dar nu include o analiză de impact pentru consumatorul final.

Legislația este foarte voluminoasă, inconsistentă și greu de digerat chiar de cei care o scriu (situații în care Regulamentele de aplicare și Ordinele ulterioare sunt contrare Legii, în practică prevalând anexele din regulament și nu Legea). Printre discrepanțele legislative amintite se numără nevoia acută de a reglementa prioritatea în dispecerizare (necesitatea legislativă de a stabili si responsabiliza intrarea în sistem); problema rezervelor de capacitate (ar trebui să existe reglementări pentru rezervele primare, secundare, terțiare); calcularea de către ANRE/Minister a puterii maxime instalate a eolienelor (6000 MW ridică o problemă de integrare în rețea). În legislația curentă, biomasa este comparată cu date statistice neclare și neexplicate. Este de dorit o mai mare implicare a celor care au făcut proiecte și pot compara investițiile specifice (fie în transport, fie în comercializare) în această industrie. Propunerile de rediscutare a sistemului de promovare bazat pe CV trebuie să includă principiul nemodificării elementelor garantate (limita inferioară a CV) și a mecanismului de ajustare (pe baza analizei de supracompensare făcute deja de ANRE), iar investițiile vechi trebuie protejate de intervenții arbitrare.

În eolian există variații foarte puternice de putere în aceeași zi (de la 40 MW la 1200 MW), impactul tehnic fiind dificil de evaluat. Solarul este mult mai predictibil. Impactul economic al numărului foarte mare de proiecte regenerabile va fi acela ca 20% din prețul energiei brute va proveni din CV. Dacă la anul nivelul atinge 40%, populația se va revolta. Alți participanți dimpotrivă au susținut că nu există riscul unei inflații de zeci de milioane de CV pe piață, întrucât acestea se acordă numai până în 2016. Din 2016, capacitatea instalată rămâne la fel, schema CV având un mecanism de autoreglare. Cotele anuale au fost instituite tocmai pentru a controla impactul asupra consumatorului, iar după ce cota României va fi atinsă, CV se vor duce la valoarea minimă. Fără schema de susținere, industria energiei regenerabile nu este viabilă. Pe de altă parte, nu avem încă o analiză pe situații în care costurile investitorului se recuperează din alte mecanisme.

În 2013 presiunea va fi foarte mare pe consumatorul final, datorită unui efect cumulat: liberalizarea preturilor, CO2 (care trebuie cumpărat 100% acum) și investițiile în regenerabile. Tendința la nivel european este de a limita efectul la consumatorul final. Surplusul de cost datorat sistemului de promovare prin CV se regăsește în factura consumatorului. Costul energiei electrice în România a crescut de la începutul anului cu 10%, din care 4% este saltul datorat surselor regenerabile. Este foarte important să nu se creeze o aversiune a populației împotriva resurselor regenerabile. Trebuie făcută însă o distincție între calendarul de liberalizare a preturilor reglementate (o cerere a CE) și mecanismul de suport pentru energia regenerabilă, care a pornit în 2004 cu 1 CV/orice tehnologie și care până în 2010 a produs investiții de doar 14 MW în eolian. Cu noul mecanism s-au instalat 2000 MW în eolian, 40-50 MW în solar și 20 MW în biomasă. În unele țări care au implementat FIT, valoarea tarifului e reglementată aproape lunar. În acest moment sistemul cu CV e mai bun, dar birocrația din România trebuie redusă și actul administrativ simplificat. Între investitori există multe asociații active și puternice, dar între consumatori nu se întâmplă același lucru. Consumatorii ar trebui să fie mai bine organizați.

Notă: Puteti citi comentariile primite în chestionarul online pana astazi 26 februarie ora 12 aici.